Dire Straits playing the guitars on the MTV. Azi nu. Azi ma simt departe. Azi nu este o zi pentru scris. De trei zile sunt prea ancorat in consumatorism … Nu imi place trairea mea interioara aflata sub imperiul rutinei si al stresului. Today I’ll fake it.
***
Sunt intre vis si realitate. Ii simt trupul cald dezlipindu-se de al meu. Intind mana dupa telefonul mobil si nimeresc carnetul meu de schite cu coperti din piele neagra. Il ridic si il trag mai aproape de perna.
Undeva in fundal, intr-o camera indepartata suna un telefon fix. Eva si-a incheiat dusul matinal si se aranjeaza in oglinda ingusta din hol. O urmaresc prin usa intredeschisa si ma pregatesc sa ii descriu in detaliu corpul de zeita postmoderna.
“- Hai, vii?”
O invitatie greu de refuzat. La urma urmei nu m-as simti confortabil sa ii parazitez universul in lipsa ei. Mai mult, felul in care s-a pregatit in dimineata asta imi prevesteste un moment special.
Ii arunc un mormait neinteligibil, las langa pat caietul si ma bag sub dus. Apa rece devine fierbinte in clipa in care vocea ei ma aduce brusc la realitate.
“- Astazi ai sa ii cunosti pe ai mei.”