Nu scriu pentru elite, scriu pentru personajul asemanator mie. Sunt un om banal, cu preocupari normale, dar sunt in acelasi timp cu predilectie creativ, hotarat si motivat. Sunt ceea ce tu numesti eu.

In fata blocului

Posted: November 26th, 2009 | Author: | Filed under: antijurnal | Tags: , , , , , | 1 Comment »

moment de inspiratie intrerupt de o vizita neasteptata.

***

Sunt in fata blocului cu mana Evei de bratul meu si imaginea ei fata in fata cu realitatea mi se formeaza apasatoare ca o rana proaspata.

“- Fuck!”

“- What?”

Eva se uita in ochii mei si imi strecoara salvarea ca un mar blestemat:

“- Iar ti-ai uitat cheile?”

“- Da, trebuie sa ne intoarcem la tine…”

“- Fuck!”

“- Da, hai, chem eu un taxi.”

“- Bun, dar fa-o inainte sa imi inghete rabdarea”

La 5 dimineata, otrava marului isi face efectul si tot Eva este cea care imi anunta caderea din paradis:

“- Auzi, dar de ce este luminata fereastra ta?”

[continuarea dupa 3 comentarii]

Related Posts:


Drogul meu preferat

Posted: May 9th, 2009 | Author: | Filed under: antijurnal | Tags: , , , , , , , , | No Comments »

Cu siguranta ti s-a intamplat ca citind un fragment de text sa iti lansezi imaginatia in cautare de detalii despre procesul creatiei si sa incerci sa vizualizezi momentul in care autorul concepea paragraful pe care tocmai il parcurgi.

Iti impartasesc deseori curiozitatea cand rasfoiesc un pai inainte de culcare si mi-ar placea sa descopar intr-o gara de provincie un manuscris nesemnat, scris in cerneala la persoana I, care sa imi prezinte lumea scriitorului in termeni reali si usor digerabili.

***

“Un text greu, de bucatarie…

Sunt pierdut intre foaia alba si negura mintii mele golita de ratiune. Ma joc cu umbra creionului pe hartie iar miscarea acestuia imi deseneaza o mana imaginara care povesteste istoria locului in epitete suprasaturate.

Bucataria in care ma aflu este un spatiu nu foarte larg dar aerisit si bine organizat, astfel incat lasa loc pentru un fotoliu imens cu bratul drept transformat in scrumiera.

Zac in fotoliu si dezmembrez realitatea. O scot din tipla si o studiez ca pe o pictura din piese de puzzle, apoi o presez dinspre colturi, o amestec si o rup in bucati, o descompun la nivel de instincte, mirosuri si fragmente de trecut. Derulez timpul in ritmul metalic in care se desurubeaza dopul sticlei de Green Spot.

De trei nopti imi dorm zilele in asteptarea inspiratiei. Am scris 9 pagini a4 cu sase pix-uri diferite si un stilou chinezesc care imi pateaza degetele cu cerneala. Mi-am cautat inspiratia mai intai intr-o muza de duminica cu craci lungi si sani ascutiti, apoi intr-un join in parcul central, si in final am dezertat cu o bere in mana dreapta si cu laptop-ul pe genunchi.

Imi intorc mutra spre geamul luminat de o dimineata in reluare, ma scarpin nehotarat in ureche si ma hotarasc pentru a nu-stiu-cata-oara sa scriu prefata la antijurnal.

Oboseala este drogul meu preferat. Alcoolul, prietenii, pasiunea pentru film si viata de noapte sunt doar pretexte pentru a-mi administra zilnic otrava.”

Related Posts:


Get Adobe Flash playerPlugin by wpburn.com wordpress themes